Dat în The Guardian peste un text iritant, cap-coadă (mai puțin paragrafele în care este explicată sumar credința economică a lui Hayek - părintele neoliberalismului). O halucinație autoadmirativă. Argumente, sărace pentru un astfel de subiect, de tipul (folosit de Trump): I'm telling you.
Dacă nu vă e abundantly clear: ființa umană, în concepția autorului care semnează în The Guardian, este remarkably social și remarkably unselfish. Pe asta o demontăm simplu, nici nu mă obosesc s-o despic în patru: o prostie! Nu merită hermeneutica chibritului. Eu însumi sunt ilustrarea Omului lui Hayek: nesocial, egoist, individualist, cu oroare față de autoritate și autoritarism, interesat îndeosebi de mine însumi și de soarta proprie.
Excepțiile se împart în două: religioșii autentici (probabil, monahi) și fățarnicii care simulează empatia, ca monedă pentru acceptanța socială. Nu cred în omul „remarcabil de altruist”. Cred în capacitatea unora de a demonstra altruism. Unii - ocazional, alții - pe termen lung. Nu-s numeroși nici unii, nici alții. Să nu ne mai păcălim singuri.
De la vârsta suptului - când nu acceptăm în ruptul capului s-o împărțim pe mamă cu tatăl ori cu frații, iar mai târziu - nici jucăriile cu alți copii - până la vârsta adultă nu ne schimbăm, caracterial, prea mult. Doar loviturile încasate în orgoliu, clamând ceea ce nu ne aparține, ne învață să mai cedăm, să mai lăsăm de la noi și, în ultimă instanță, să împărțim cu ceilalți.
În multe cazuri, altruismul este o ispășire (de fațadă) pentru sadismul tăinuit ori pentru alte culpe. Alteori, este o invitație la non-agresiune: accesarea unui credit de bunăvoință. Un adăpost. Altruismul e posibil, dar se învață, nu-i înnăscut! Autogenerat, onest, neipocrit - o raritate. Altruismul este o parte a unei tranzacții. Cred doar în altruismul dezinteresat - greu de găsit, dar cu atât mai prețios. Altruismul sfinților.
"It’s too early to say much yet, but at its core is the recognition that – as modern psychology and neuroscience make abundantly clear – human beings, by comparison with any other animals, are both remarkably social and remarkably unselfish. The atomisation and self-interested behaviour neoliberalism promotes run counter to much of what comprises human nature."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu