„Fireşte că aveai dreptate, fată nesăbuită, să nu vrei să revii în Peru, să urăşti ţara care-ţi aducea aminte de tot ce acceptasei, îndurasei şi făcusei ca să scapi de ea.” (M.V. Llosa - Rătăcirile fetei nesăbuite, Humanitas, 2011, trad. Luminiţa Voina-Răuţ)
 |
| C.S./xperia-arc S/Cartea de nisip/2013 |
Mă interesează, în schimb, şi mă doare că formulele astea de limbaj neglijent, folosite fără nici o justificare argotică în traducerea de faţă, îmi fac întregul cărţii îndoielnic şi cumva antipatic! Fiindcă te-a apucat pe dumneata, Luminiţa Voina-Răuţ, către finalul romanului, febra tălmăcirii. Ţi-ai intrat în mână, cum se spune, şi-o „deteşi” pe sudisme repezi...
Traducători de ocazie, improbabili prieteni de ceai ai imensului cărturar Liiceanu - ceai plătit de voi înşivă, cunoscută fiind avariţia nu foarte culturală cu angajaţii de rând a acestui Atlas al cărţilor - începeţi mai bine să transpuneţi o carte în limba română abia după ce v-aţi asigurat prudent că graiul mamaiei din Adunaţii Copăceni sau al bunei din Cristuru Secuiesc nu vă mai infectează exprimarea.
Nu aveţi nici cea mai infimă cădere să porcăiţi - prin urechisme lexicale, dintr-o nesimţită fobie (lene plătită prost?) faţă de un dicţionar, faţă de o gramatică elementară - să-mi stricaţi plăcerea dintotdeauna (durează dinainte de voi, în orice caz) a întâlnirii cu autorii mei preferaţi!
8 comentarii:
Prosteală curată. Măcar de-ar fi singurul exemplu. În ultima vreme începi să deschizi cu înfrigurare orice carte tradusă în română sau verifici înainte de cumpărare numele traducătorului.
hi, hi! Cristian, nu cred ca e in mod necesar olteanca sau "da pa" ialomitza, asa cum pari sa sugerezi, e posibil sa nu fi inteles mai mult ca perfectul la ora de gramatica si sa nu fi citit prea multe carti in romaneste astfel incat sa-i fi intrat in reflex folosirea corecta :) poate domnisoara/doamna citeste numai in engleza si de aceea i s-a "facut" intr-o buna dimineatza sa se apuce de traduceri...
altceva vroiam sa zic apropo de citatul tau; peruanii cu care am discutat despre literatura in Cuzco - un patron de restaurant si un consumator de San Pedro, drogul din plante care se presupune ca deschide chakra inimii!!! spun asta fiindca nu stiu cate astfel de personaje de la Bucuresti ar fi capabile sa-si dea cu parerea despre Marin Preda sau Nicolae Breban - sustineau ca Llosa nu e al lor, ca nu-i reprezinta, il cam detestau datorita atitudinii fatzis "antinationale"; mi-au recomandat niste autori de care, spre rusinea mea, nu numai ca nu auzisem, dar pe care i-am si uitat instantaneu datorita, probabil, frunzelor de coca pe care am fost invitati sa le mestecam in combinatie cu minunatul "pisquito", cocktailul national din rachiu de struguri, albus de ou si suc de lime:)
Mnoa, aci nu m-ai prins, și chiar mă miră că vrei să pari insuficient de conștientă de graiul în care ai crescut și că nu ai auzit în jur niciodată, dar niciodată, formele astea înapoiate de m.m.ca perfect.
Îți pot garanta că în zona mea prostiile alea nu răzbat. Sunt alte greșeli de vorbire, în schimb, dar aici nu facem vorbire despre asta. Nu mă pot, din păcate, lăuda cu un grai curat în Crișana...
Eu mă refer la importarea unor pseudo-românisme ca „tu găsisei, îi plăcusei” etc în traduceri și, ca atare, în cărți! Și numai la persoane din sud am avut oroarea să ascult din astea, cu tot regretul.
Cât despre Llosa, ce să spun? Nici mie nu-mi place Cărtărescu. Așa, ca să fiu perfect silogistic, dacă tot mă scoate logica din casă... Asta îl face pe Cărtărescu mai puțin valoros? Nu-l face.
Nici nu știu de ce ai amintit episodul respectiv. Poate doar așa, ca picanterie?
Llosa nu place, cam peste tot unde nu place (după părerea mea directă și bădărană - niște idioți pot să nu-l placă pe Llosa), pentru că nu e de stânga. Ba, mai rău, nu e de nici un fel, politic. Cel mult înclină uneori către dreapta.
pai nu vroiam sa te prind cu nimic, era doar o constatare; evident ca bucurestenii si cei din sud vorbesc aiurea, insa n-am observat niciodata ca folosirea gresita a mmcp e o nota locala, nu contest deloc, posibil sa ai dreptate, doar ca nu mi se pare exclusiv de acolo;
cat despre peruani - da, era spusa numai ca picanterie, m-au amuzat localnicii cu ciuda lor pe Llosa;
Nu aș vrea să mutăm discuția în plan regionalist, nicidecum către prejudecățile regionaliste (pe care eu le am din plin).
Pot certifica, însă, că în partea de Ardeal cunoscută mie, și în zona mea natală, m.m.c.perfectul nu se folosește deloc, deci, implicit, nici nu este pocit. Trecutul e unul singur, și bun, și bolovănos, ziceți-i cum doriți, ilustrat de perfectul compus. Și de un ciudat perfect simplu (înspre dealurile de vest și zona moților).
Dar, din nou, nu mă interesează cine cum vorbește limba de zi cu zi. Ci a scăpa mizeriile astea de la mamaia în cărți unde nu aveau ce căuta. În Rătăcirile fetei... personajul care folosește acest odios mmcp în interpretare sudistă este chiar un om cult, un traducător tobă de literatură. Nu era cazul!
Nici pe aici nu se foloseşte, dar rîd conaţionalii de moldoveni din alte motive, n-are sens să le înşir, că poate unele se bazează pe realităţi. Cînd am învăţat în şcoală perfectul simplu şi mai mult ca perfectul (ce denumire ironică, nu credeţi?), ni se părea ciudăţenia de pe lume şi nici nu s-a prins nimic. Eu una nu folosesc deloc formele astea de trecut, dar tot mă zgîrie să le aud greşite.
Aveam o carte de povestiri vechi, transcrise cît mai fidel cu putinţă, şi-mi amintesc că nu înţelegeam nimic fiindcă era cîte un 'ce (zice) la fiecare două cuvinte. Şi în Atlasul norilor sunt parcă nişte capitole peste care am sărit voios din cauză că nu reuşeam să urmăresc traducerea regională/arhaică. Probabil că în original n-aş fi priceput chiar nimic.
Nu ne băgăm în felul în care oamenii din varii regiuni românești vorbesc la ei acasă!
Cât despre mmcp, nici la noi nu se folosește, eu îl folosesc, oral, doar ocazional. În scris, destul de des. Mă ajută să-mi rezolv, câteodată, obsesia de a exprima cât mai corect timpurile, concordanțele, ceea ce vreau să spun...
Asta era și ideea mea, că poate fi evitat. Dar respectiva traducătoare, mai rău de atât, e convinsă că aia e forma corectă!
Și avem (am avut) traducători de spaniolă de mare clasă: I.Scipione, M. Gheorghiu, D. Novăceanu, T.Ș.Mehedinți etc. Nu m-a auzit/citit nimeni să le reproșez ceva.
Da, am luat-o şi eu pe panta cu regionalismele, e foarte tentantă.
Cred că pentru Llosa se cerea un traducător mai bun. Avem aceeaşi problemă: degeaba cunoşti excelent spaniola/germana/engleza dacă ai uitat româna.
Trimiteți un comentariu