Zeruya Shalev insinuează ideea că Ella a sa nu suportă „jugul” (apăsarea) propriei căsnicii întrucât acesta îi amintește, cu toate că la o amploare mult temperată, de „jugul” umilitor purtat cu un voluntariat tâmp de mama ei în casa părintească. Îl rememorăm împreună cu autoarea pe patriarhul-tată, găsind în baia familiei primul sutien al fetei și aruncându-l scandalizat pe fereastră. Trupul Ellei, rămas astfel mic, interzis, împuținat, ca la doisprezece ani - oprit din creșterea lui pentru a nu semăna a femeie, de rușinea tatălui, sub amenințarea lui. Formele pline, senzuale, sexualmente grăitoare, nu erau permise în casa adolescenței sale („nu am mai crescut, nu m-am mai rotunjit deloc”).
Ella nu mai poate crede în Familie. Sub aparenta trăinicie a mariajului părinților săi colcăie o viață de șicane surde, de teroare psihică subtilă, un iad ascuns ochilor lumii, nemulțumiri adunate ce nu au sfârșit prin a le fi distrus fizic relația numai grație infinitei toleranței și supunerii oarbe (deprinsă prin educație, din mamă în fiică) probate de membrul slab al cuplului: soția (mama). (va urma)
2 comentarii:
Eu le-aș fi bătut cînd citeam cum se lasă vrăjite de ritualul „a fi pe lîngă tata”. Mă întreb dacă faptul că soția era așa de supusă nu îl provoca pe el să fie și mai absurd.Cred că de la un punct încolo abuzul se hrănește din el însuși, oamenii participă ca la un ritual.
Cercul „complicității” e perfect sudat în aceste cazuri. Bărbatul este ridicat și susținut acolo tacit (periat, servit, curtat), pe soclul lui de rege-soare al familiei. De pe soclu, bărbatul familiei trăsnește cu vorba și cu palma pe cine are el poftă.
Trimiteți un comentariu