"Acum treizeci de ani, Dumnezeu era foarte en vogue în cercurile literare: era de bon ton să fii credincios şi ziariştii îl foloseau pentru a-şi împodobi o exprimare sau pentru a-şi echilibra o frază; dar apoi Dumnezeu a ieşit din modă(lucru ciudat, o dată cu cricketul şi cu berea) şi i-a luat locul Zeul Pan. În cel puţin o sută de romane, copita despicată a acestuia şi-a lăsat urma în brazdă; poeţii îi vedeau umbra furişîndu-se pe izlazurile şi prin parcurile Londrei în lumina amurgului, iar literatele din comitatul Surrey, nimfe ale epocii industriale, îşi jertfeau virginitatea îmbrăţişării sale sălbatice, ca într-un adevărat mister. Din punct de vedere spiritual, ele se simţeau total schimbate. Dar apoi s-a demodat şi Pan, şi i-a luat locul Frumuseţea. Oamenii o găsesc într-o locuţiune sau expresie, sau într-un calcan, într-un cîine, într-o zi, într-un tablou, într-o acţiune, într-o rochie. Cohorte întregi de femei tinere, fiecare din ele autoare a unui roman atît de promiţător şi de abil scris, ciripesc despre ea pe toate tonurile- de la cel aluziv pînă la cel insidios, de la pasionat pînă la fermecător; iar tinerii, mai ales cei descinşi de curînd de la Oxford, dar purtînd ca trenă norii de glorie ai acestei universităţi, care ne explică în revistele săptămînale ce ar trebui să gîndim noi despre artă, viaţă şi univers, azvîrl cuvîntul cu o neglijenţă rafinată pe tot cuprinsul paginilor lor dense, neaerisite."
W.Somerset Maugham- Plăcerile vieţii, în traducerea lui Andrei Bantaş.
Acum nu spun că a fost o lectură "rafinată", care să respire eleganţă şi idei înalte, care să agreseze moralul sau să te pună pe gînduri. Dar pe mine m-a ţinut în rîsete mai discrete şi mai puţin discrete o zi întreagă. Pe urmă am aflat că Maugham e demodat. Iar azi, cînd mergeam spre gară, mi-a şoptit o cunoştinţă drăguţă că şi croiala paltonului meu e demodată.
W.Somerset Maugham- Plăcerile vieţii, în traducerea lui Andrei Bantaş.
Acum nu spun că a fost o lectură "rafinată", care să respire eleganţă şi idei înalte, care să agreseze moralul sau să te pună pe gînduri. Dar pe mine m-a ţinut în rîsete mai discrete şi mai puţin discrete o zi întreagă. Pe urmă am aflat că Maugham e demodat. Iar azi, cînd mergeam spre gară, mi-a şoptit o cunoştinţă drăguţă că şi croiala paltonului meu e demodată.
7 comentarii:
Abia astept sa-mi vina coletele de la Jen, sa-l citesc si eu pe Maugham, dar stiu c-am sa-l ador, pentru ca e English classic, marea mea pasiune. :D Va iubesc eu, pe voi astia demodati. :))
cunoştinţa ta nu a auzit, dar demodatul e la modă iar :P
cunosc paltonul?
în Plăcerile vieţii(Cake and Ale),M. face un portret relativ scriitorului Henry James, dar parcă e aluziv la scriitorul universal, mai ales cel pe capul căruia pică gloria :))
Vio, paltonul e ceva negru şi primăvăratec, cu 2 rînduri de nasturi şi fără alte semne. Dar mă înspăimîntă deja vremea asta: ce ne facem la vară, umblăm în cearşafuri??!
Of, eu va invidiez pe voi, cei care va imbracati asa dragut :-<
De unde imi sunt cunoscuti si autorul si cartea??? Hm...
de la literatura engleza, probabil, ionuca:)
s. maugham este o scumpete de scriitor, cel putin eu il respect tare, luna si doi bani jumate (parca), scheletul din dulap si valul pictat, foarte faine.
nu este un autor rafinat in sensul inalt al scriitorilor rafinati, dar este realist, placut si cu mult simt al umorului (foarte bun simt de observatie, care se vede de la o posta). si acid cu epoca sa. inteligent foc pentru un barbat:))
suzi, "inteligent foc pentru un bărbat" =))Eu nu aveam mare încredere în el la început, că îi tot vedeam cărţile, muuulte, cu tot felul de titluri, mai ales ăsta- Plăcerile vieţii- parcă e de la dna Brown, dar l-am evaluat :))
Trimiteți un comentariu