Oaie albă, păr ce crește repede, Clujul evaziunii fiscale. Sprâncene încondeiate etrusc, ochi frumoși din naștere.
Miroase a carne de pui ciorbită, eu miros a cremă SPF, dracu știe cât, fain, nu zic, stiloul cel nou alunecă, seara înaintează imperturbabil, cu sau fără mine măsurându-i trecerea.
Petreceri, dans, dare-n spectacol. Îmi lipsesc. Dar nu într-atât.
Ciuda, ridicându-mi-se în gât, în coșul pieptului, mai întâi. Nimic nu mi-ar fi stat în cale. Nimic? Puțin blocaj psihic, puțină durere - suportabilă. Machiaj, ochi fugind și zăbovind peste trupuri și fețe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu