„Nu existăm scăpare - o viață fără iubire se transformă, în mod fatal, în ceva atât de sterp și prăfuit, atât de dezolant, atât de insignifiant, încât nici măcar nu merită să vorbim despre ea. Să ne gândim la niște chiloți murdari, uitați sub pat, într-o casă părăsită: iată o imagine destul de grăitoare despre o viață fără iubire. Prin comparație, orice fel de inimă frântă este o inimă norocoasă: și-a primit partea. Dacă s-a frânt, înseamnă că a trăit, înseamnă că a avut momentele ei de bucurie.”
„Sensul uzual al expresiei norocos în iubire este cu totul greșit, căci se referă la un rezultat care în realitate nu există. Chiar dacă am omorî-o sau am mânca-o (lucru care uneori se întâmplă textual), ființa iubită, dintr-un motiv greu de pătruns, nu va fi niciodată a noastră. Ne poate pune sufletul ei în palmă sau, dacă preferați, curul, ni le poate oferi pe amândouă (dându-ne de înțeles că este vorba, în fond, de același lucru), dar în această ființă, tocmai pentru că o iubim, va exista întotdeauna o parte care ne scapă (...).” Emanuele Trevi - Ceva scris
Atât de adevărat! Nu recomand cartea asta oricui. Ci numai cititorilor împătimiți. Celor care-și pot găsi bucuria chiar și-n textul desprins de povestire. În muzicalitatea textului. Textul pur, textul pentru sine, născut din plăcerea de a scrie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu