Instalația nocturnă mă arată (cum sunt) hăituit de femeia devoratoare. Vânătoarea pe tăcute. Mă urmărește cu păru-n ochi, mută, învinuind. Conștiința și vinovăția mea bărnace. Caută să strice ori să indice un (fals) echilibru. Demască. Dacă-l treci în paranteze, în sezonul cald, falsul va evada deîndată dintre ele.
Descriere. Părul - auriu, scurt, ondulat cu fierul. Pielea - albă, un luciu selenar, reavănumed - rece și ademenitoare. Talpa piciorului stâng i se odihnește leneșă, dar în alertă, pe șezutul scaunului, ridicată nonșalant, grație genunchiului îndoit, curat, neted, plesnind. Sandale cu fir sclipicios, degetele expuse în toată goliciunea lor. Talpa subțire a sandalei se-ndoaie sub presiunea piciorului arcuit, coapsa cealaltă simte vecinătatea răcoroasă a degetelor desfrânate. Părul - ondulat, tuns scurt, două șuvițe nedrepte îi încadrează și-i depășesc bărbia.
Fața din profil zâmbește cald, a frâu liber, genunchiul stâng stă să plesnească. E ca acasă. Timpul îngheață. Ne oprim, fixăm instantaneul pe hârtie fotografică. Îl ardem intim, să dureze și să doară întins, mocnit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu