“Avea un briceag cu mâner de os și una dintre lame era un tirbușon cu care tocmai deschisese sticla (iar pe atunci sticlele aveau un dop de plută, acoperit cu un strat de lac)...”
Așadar, înțelegem că tirbușonul este o „lamă”.
“Apoi își ating petele de sânge, suprapunând rănile una peste cealaltă.”
A suprapune nu implică, oare, a pune peste? Nu cumva e redundant și pleonastic, oricum lipsit de stil, să te exprimi așa? Nu o fi din categoria: cobori jos, urci sus?
Sunt conștient că exagerez și caut nod în papură acestor cărți. Dar nu mai am răbdare cu lucrurile tratate superficial când e vorba de literatură. E destulă mizerie în presă.
_________
*Cristina Godun, traducând Rătăcitorii de Olga Tokarczuk, ed. ART.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu