Viața (existența) ca sumă de acte mai mult sau mai puțin inspirate (ori câștigătoare) de a surmonta trauma nașterii. Suntem născuți, apoi ne petrecem toată viața încercând să „reparăm” asta.
Ieșirea brutală din lichidul amniotic, prima gură de aer, lumina orbitoare, larma inexplicabilă a lumii exterioare, goliciunea trupului, frigul.
Chinuita călătorie înspre „lumină”. Nuditate, aer, răceala noii lumi. Separare. Separarea ar fi trebuit s-o pun în capul listei. Lumina, frigul, larma mi-ar fi mai lesne de îndurat de n-ar fi separarea!
Mă îmbrățișezi, iar eu am deja în minte - deșartă consolare - întoarcerea la carte. Adorm pe partea stângă, grija mea e să mă-ntorc pe dreapta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu