vineri, 7 iunie 2013

Heterosenzualitate

„Familia are la bază căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”. Says who? Says Codul românesc al Familiei... Și alte coduri asemenea, de prin întreaga lume.

Să stipulezi într-un cod civil că mariajul musai să aibă loc între parte femeiască și parte bărbătească îmi pute de la multe poște a primitivism emanat din cădelniță. Nu a trecut mult timp de când „femeia nu avea suflet”, evreii nu erau considerați indivizi umani, cât despre cei ce nu erau „dreptcredincioși” - să piară! „Dreapta credință” se împarte în felii mici, dacă ați uitat, între cei care susțin că duminica-i sâmbăta, că femeile la menstruație nu au permisiunea să intre în biserică, celibatul preoților, sfânta treime, sfânta doime, sexul îngerilor, poziţia altarului, acoperirea capului, folosirea (sau nu a) perspectivei în iconografie, dansul e un păcat, veselia e un păcat, iar de contești (iei în râs, discuți, dezbați) vreo învățătură de-a lui Mahomed musai să mori...

În general, să pretinzi dreptul de a legifera dragostea și opțiunile amoros-matrimoniale ale cuiva, îngrădindu-le astfel, dar şi dând apă la moara prostimii pentru ca aceasta să le poată eticheta în gura mare ca fiind „deviante”, e primitiv. E din categoria: masturbarea orbește, impozit pe bicicletă, copiii-s aduși pe lume de barză, impozit pe câine, copiii să-și cinstească părinții, chiar dacă părinții sunt niște nerozi patentați. Or eu-s liberal până-n măduvă, nu doar pretind că mi-s. Sunt, de când mă ştiu, prea lăsaţimănpacifist, prea individualist, urăsc prea mult entuziasmul colectiv, ca să fi cochetat vreodată serios cu socialismul. În ce mă privește, statul rămâne noapte de noapte, pe cât e cu putinţă, afară, scâncind pe preşul diaintea uşii casei mele. Nu mă culc cu statul, nu mănânc pâinea lui.

Întâmplător, m-am născut şi crescut hetero, dar nu o lege bigotă, emisă de un stat tot mai invaziv (la noi, mânat de la spate de obişnuita spaimă superstițioasă față de BOR-ul turnător) mi-ar putea indica modul de a iubi, cu cine să mă însoțesc, încotro să-mi îndrept iubirea. Mi-e cu atât mai anevoie să-i înţeleg pe cei care vor să se arunce acum cu aşa o ardoare, devenind adică „legali”, în braţele statului care îi desconsideră dintotdeauna.

Recomand ploios această piesă muzicală - Chris Malinchak - So Good To Me ca ea nu apar multe, articulată bine, bine lipită, armonioasă, untură pentru suflet - dedicație pentru toți cei care, indiferent că-s hetero sau homo, vor să plonjeze bovin, cu ochii închiși și cu margareta-n colțul gurii, în burgheza, (tu t'en souviens, mai '68?) strident contestata, reacționara căsătorie.

Un comentariu:

camelia spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.