Mare iubitor de simetrii, vânzătorul, funcţionarul sau ospătarul român termină programul mai devreme cu aceeaşi consecvenţă cu care îl începe mai târziu. Dacă a ciupit un sfert de oră dimineaţa, e musai să tragă o clapă identică după-amiaza. Orarul e un reper nu întotdeauna credibil, iar respectul pentru timpul liber al solicitantului de servicii nu trece de genunchiul broaştei.
Iritările sau momentele de perplexitate ale clientului sunt primite cu un ridicat din umeri sau cu sfaturi părintesc-afabile: „Veniţi şi dumneavoastră puţin mai târziu“. Cine arată cu degetul spre orar e perceput drept fixist intratabil sau cusurgiu fără bucurii în viaţă. Rigoarea nu face bine unei populaţii care a transformat goana după ciubucuri, adaptabilitatea şi tehnica aproximării în virtuţi naţionale. Stilistica întâlnirilor amoroase acceptă şi chiar încurajează „sfertul academic“.
PARASCHIVESCU: Sfertul neacademic
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu