marți, 12 martie 2019

Best friends

Am stat cu mine însumi și-am așteptat să treacă timpul. Ba nu, nici măcar asta n-am așteptat. Timpul trecea oricum, nu era musai să-l măsor, se scurgea, fugea ireparabil, mă apuca somnul din nou, nopțile scurte, diminețile - neașteptate. Mirosul nefamiliar al trezirii.

Improvizația în care trăiesc, înconjurat de un amestec bizar de lipsuri și tehnică scumpă, cărți noi și praf. Dincolo de inapetența pentru meditație, aceste amănunte simple ale micului meu univers apartamental au avut un efect bun asupra mea. Nu știu dacă durabil.

Niciun comentariu: