Cred că am atins limita suportabilă numeric a reacțiilor mele post-Nobel. Îmi dau seama și de unul singur că a mâzgăli mai mult decât deja am făcut-o pe tema Bob Dylan și Nobelul pentru literatură ar însemna că prețuiesc acest premiu mai mult decât sunt gata s-o recunosc.
Nobelul pentru literatură nu este acordat decât rareori realmente "pentru" literatură. Este, mai întâi de toate, pentru atitudine! Niciodată acest premiu "consolator" nu se va putea compara în prestigiu cu National Book Award sau cu Man Booker (care măsoară valoarea scrisului și nu latura revoluționară a autorului).
După Dylan, nu mai contează cine primește Nobelul. Acesta a fost preschimbat, printr-o manevră de marketing glossy, într-un premiu scump, bun pentru giumbușlucarii cuvintelor. Academia suedeză și-o fi zis că a dat lovitura de imagine în acest an, "demonstrând" în acest insolit mod că nu-i atât de decrepită cum se șușotește, că are o latură jucăușă, glumeață, autoironică...
Dacă la anul Bob Dylan ar fi "avansat" la gradul de general de armată, armata sa de fani idolatri ar aproba prin întinse recenzii justificatoare și această utopică nouă demnitate! Cam asta este logica din comentariile apărute în presa occidentală serioasă. Dezbaterea post-factum, pro sau anti-Nobel, nu se poartă în termeni literari, ci în termeni emoționali.
Dylan și-a "câștigat" compunând & cântând "imunitatea" la orice evaluare critică, or asta afectează obiectivitatea dezbaterii. La fel, în cazul lui Dylan lungimea carierei, măsurată în decenii, celebritatea, spiritul contestatar și vârsta sa sunt criterii ce bat orice apreciere bazată pe un canon strict literar.
La întrebarea: - bine, dar taman lui Dylan, ți se răspunde, în sfidarea sentimentaloidă a logicii: - este, totuși, un muzician de geniu!
Orice premiu i s-ar acorda unuia ca Dylan, personajul și-ar găsi rapid susținătorii, în ciuda rațiunii. Un caz tipic și banal de idolatrie. Schimbați numele cu acela al lui Bono de la U2. Rețeta-i aceeași. Nu mai trăiește Lennon, că s-ar fi calificat și el... Ăștia toți sunt percepuți ca niște sfinți, îngeri, iar dacă nu: "măcar" ca niște zei. Omul cu chitara, omul cu microfonul, omul din lumina reflectoarelor TV vor bate oricând omul cu stiloul (sau cu tastatura).
L'Express - Le Nobel de littérature à Bob Dylan? Quelle drôle d'idée!
Les oubliettes suédoises
Parce qu'enfin, à la porte du Nobel de littérature patientent toujours quelques géants dont on se demande chaque année s'ils y auront droit avant leur mort ou s'ils rejoindront Borgès, Céline, Joyce, Woolf, Kafka ou Cohen au fond des oubliettes suédoises. Ce n'est pas faire injure à Bob Dylan que de juger que Philip Roth, Haruki Murakami, Joyce Carol Oates ou Ismail Kadare auraient eu plus fier allure que lui lors de la remise du prix, le 10 décembre, à Stokholm. Et de lui réserver l'ovation qui lui est due lors des prochains American Music Awards.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu