sâmbătă, 20 august 2016

Tortura libertății

"Majoritatea indivizilor nu înţeleg ce înseamnă libertatea şi sunt dezorientaţi de existenţa ei. Pentru că libertatea este indisolubil legată de responsabilitate, iar la acest capitol am fost întotdeauna corijenţi. Avem nevoie să ni se spună ce trebuie să facem pentru că altfel, multitudinea opţiunilor este paralizantă."
http://republica.ro/apostolii-cenzurii-anunta-un-nou-ev-mediu-in-europa

4 comentarii:

Anonim spunea...

Ah, vechea întorsătură de frază, clişeul oratoric preferat al românului "cugetător"! Am auzit versiuni al acestui oftat filozofic din mii şi mii de guri, ataşate de capate care mai de care mai felurite. De la omul de pe strada şi din baruri până la profesori (universitari, de liceu, de scoală generală, educatori de gădiniţă) tot românul ştie că tot românul nu "înţelege" libertatea cum trebuie. În treacăt fie spus, într-o ţară unde mesele pustii sunt o privelişte bnală(ar putea spune unii ), singura responsabilitate pe care românul de zi cu zi este "liber" să şi-o asume este responsabilitatea grosimii şi adâncimii buzunarului.

PS. Creierul din căpăţâna autorului îşi declină responsabilitatea pentru orice eventuală enormitate sau absurditate din cuprinsului comentariului de mai sus şi o pune pe seama stomacului care trece printr-o fază de indigestie matinală.

cristians. spunea...

Absolut nimic deranjant in textul la care fac trimitere. Autorul exprima pertinent o limitare evidentă a României statistice. Dar aș Adăuga ca acest pericol paște orice societate unde neglijența și indiferența sunt ridicate la rang de crez public.

În rest, am remarcat cu nădejde anonimitatea - atât de dragă românului brav, care semnează tot cu sintagma "un grup de cetățeni indignați".

Anonim spunea...

Acuma să nu luăm în derâdere un lucru atât de mult aducător de bucurii ca anonimitatea pe internet! Orice om mai izvodeşte ocazional câte vreo părere a cărei paternitate are tot dreptul să o tăgăduiască.

cristians. spunea...

Una dintre chestiile cu care mă pot mândri (am destule cu care nu mă pot) e aceea că am semnat mereu cu numele meu. Pe forumuri, pe bloguri, oriunde. Chiar și in miezul celor mai aprige polemici. Deci sunt in total dezacord cu anonimitatea călduță, la adăpostul căreia devenim foarte viteji în declarații.