Porunca a 13-a: să nu (mai) înjuri! Sau: nu-ți irosi înjurăturile, folosește-le judicios, la momentul cuvenit.
Pot fi de acord cu formule ca: iubitul meu, iubita mea. Nu și cu femeia mea!
O lume năroadă, formată din oameni care cred(em) că veșnicia le (ne) va fi asigurată prin mijlocirea posesiei, prin păstrarea controlului asupra celorlalți. Asta, suntem convinși, ne asigură fericirea perpetuă și liniștea, asta garantează și nemurirea. Nemuirea. Permanența, durata, eternitatea.
Prăjitura consumată de unul singur a fost bună. Ziarul, servit împreună cu prăjitura, n-a fost. Nu l-am citit nici până astăzi integral. A costat cât prăjitura. Apoi am coborât în pivniță. Mirosea a mlaștină bibliofilă. Mai tare ca niciodată.
Nu învăț cumpătarea decât atunci când rămân fără bani. Abia atunci devin sobru, stăpân pe sine, un fel de preot al chibzuinței. Număr până și monedele, le prețuiesc, pot face clasamente limpezi cu ceea ce e important de plătit și ce nu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu