joi, 27 martie 2008

Regal de veşti bune

Troica central-nord-vestică
Scriam într-un loc, Distanţa irecuperabilă, despre lipsa regretabilă a unei vitale şi deloc patologice doze de manie a ordinii, a lucrului bine înfipt, cizelat nemţeşte prin odăile termopanate şi capitonate ale administraţiilor locale româneşti. La numai câteva zile sunt, în mod fericit, contrazis de iniţiativele (înaintea cărora eu fac plecăciune adâncă) primăriilor din Sibiu, Cluj şi Timişoara (nici o tresărire dinspre Bucureşti). Vă voi arăta despre ce se vorbeşte în propoziţiune mai îndată. Întâi, conform regulii "casei", va trebui să-mi fac mendrele.

România are nevoie de coerenţă, de grija faţă de detaliu, de preocupare pentru păstrarea firavului patrimoniu arhitectural şi general urbanistic, vechi şi arătos, rămas în picioare. Mie unuia, de pildă, mi-ar înveseli mult sufletul ca până şi ridicolele şi utilele semne de circulaţie să fie postate grijuliu, într-un oraş respectabil, la aceeaşi înălţime, fără tendinţe de oblicitate, taxiurile, de culoare unică, să se cheme simplu "taxi" şi să nu aibă reclame dizgraţioase pe caroserie, pavajul să înlocuiască total trotuarele vălurite din bitum, trăsăturile noilor imobile să fie stabilite prin lege, în funcţie de specificul locului (românii construiesc astăzi, şi în ultimii 50 de ani fără nici un stil), centrele vechi să fie luminate integral şi discret de lămpi electrice atârnate în suporţi de metal forjat, vitrinele să fie îmbrăcate în lemn, fără abţibilduri pe sticlă, etc.

Îţi râde orice primar în nas, dacă îi propui aşa ceva. Şi totuşi, EVZ anunţă că Umbrelele din Sibiu, fără reclame. Pentru cei slabi de inimă şi rămaşi deposedaţi de speranţa că în România cuiva de la putere îi mai pasă cum arată un centru urban, avertisment: urmează dezvăluiri şocante.

"Consilierii locali vor dezbate în şedinţa de mâine noul regulament privind ocuparea temporară a domeniului public, în vederea amplasării de terase sezoniere, care este şi mai sever decât cel din anii trecut.
Acesta prevede ca mobilierul teraselor să fie făcut în mod obligatoriu din lemn şi în concordanţă cu restul elementelor ce alcătuiesc terasa. Umbrelele care vor fi folosite trebuie să excludă culorile stridente în favoarea unora pastelate şi fără înscrisuri de orice fel. Amplasamentul terasei va fi demarcat cu aranjamente florale verzi, iar deţinătorul terasei este obligat să le întreţină în mod corespunzător."

Numai nu m-am aruncat asupra stecluţei cu sărurile când mi-a fost dat să citesc asemenea grozăvie! Păi, îmi bătea inima cu o vioiciune cum pe meleagurile băştinaşe rar mi se arată. M-am frecat la ochi şi am purces mai departe. Timişoara...

"Edilii timişoreni au impus chiar şi culoarea pentru care trebuie să opteze patronii localurilor cu terase în Piaţa Unirii sau Piaţa Victoriei din Timişoara: crem sau verde. Fiecare terasă trebuie să fie mobilată cu mese şi scaune din fier forjat, aşezate pe o podină din lemn. Acestea trebuie delimitate prin jardiniere de mici dimensiuni."

Nu mai zic nimic. Tac. Surâd victorios. Fotografii proprii din Sibiu la: SIBIU 30-31 IAN 2007

Tradiţionalul monarhism al republicanismului francez

Şi a doua veste care m-a alimentat cu fior nostalgic a fost cea cu privire la vizita fastuoasă a cuplului prezidenţial Sarkozy la Londra. Ca nevindecabil admirator al aristocraţiei europene şi a puţinelor monarhii cu ştaif care au supravieţuit valului demolator-democratizant stângist, am tresăltat ca un curtean inimos când am văzut la tv, în amănunt, bucuria sinceră a miilor de britanici, uralele entuziaste care însoţeau convoiul republican-monarhic pe străzile londoneze. Mi s-a făcut părul măciucă de evlavie, nostalgie şi adânc respect când am citit (a câta oară!) despre eticheta strictă, prezervată întocmai canoanelor de sute de ani, de la Curtea M.S. Reginei Elisabeta a II-a. Aproape am lăcrimat când am aflat de onoarea imensă care i s-a acordat lui N. Sarkozy şi soţiei sale de a fi aşteptaţi la aeroport de însăşi A.S.R. Prinţul Charles. În fotografia de mai sus, preluată de pe siteul EVZ, pot fi privite cu ochi încântat toaletele de o eleganţă şi sobrietate covârşitoare ale M.S. Reginei şi Carlei Bruni-Sarkozy. Nici măcar nu m-a mai înfuriat publicarea nudului cu Carla în tabloidele de pe Tamisa. Poate şi pentru că arată îngereşte.

Niciun comentariu: