marți, 15 februarie 2011

„Negligence deadens desire”

De ce oare amînăm să facem lucrurile care ne plac, de parcă ne-ar fi teamă sau rușine cu ele. Sau e altceva?

Un comentariu:

cristians. spunea...

La prima gândire, mi-a trecut prin cap motivul prozaic că lucrurile care ne plac, adică plăcerile, ne conduc adesea, vertiginos, la faliment.

Iată un motiv pentru a le evita/drămui, în cele din urmă. Că de scos din cap definitiv, de-a renunța la plăceri nu poate fi vorba!

Evitarea, echilibristica pe marginea falimentului nu procură în veci aceeași încântare. Poate pentru perverși.