miercuri, 21 noiembrie 2007

la tîrgul de haine

Tîrîndu-mă spre casă, prin întuneric, aud o doamnă vorbind singură: Eh, cum stăteau frumos banii mei mulţi, legaţi cu o sfoară.

3 comentarii:

Zaza spunea...

Oh, colosal!

Hiacint spunea...

Rămăsesem împietrită pe alee, zic: ce să fac? să o întreb ceva? să merg mai departe? să inventez o poveste?
Fraza femeii era un adevăr imposibil de contestat sau liniştit, aşa îi suna glasul.

rochii de vara spunea...

A grait un adevar nemuritor :))